Si ingheata marea; ingheata clipele si focul,
Iar eu nu imi pot gasi locul, nu pot sfarsi jocul.
Jocul vantului naprasnic, si a vremii tulbure,
Ce se abate navalnic, pe mormant de-a pururea.
Si de-odata iar pornesc, si se imbulzesc puhoi,
Nu da timpul inapoi, dar macar vin timpuri noi.
Si cu-o simpla scuturare, ca de aripa de inger,
Vad un fulger slab in zare, iar in suflet, simt cum sanger.
Si se topeste marea; la fel si clipele si focul,
Iar eu inca nu-mi gasesc locul, si tot nu se termina jocul,
Si trec si veri, si ierni geroase, peste piscuri odioase,
Se transforma totu-n fum, se risipeste pe drum, si ramane numai scrum...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu